Ganduri de Ziua Nationala a Romaniei

Azi a fost 1 Decembrie, ziua Nationala. Romania a serbat 91 ani de la Marea Unire de la Alba Iulia.

M-am uitat pe toate canalele TV sa vad cine sarbatoreste mai frumos si mai mult ziua nationala. Cel mai mult a sarbatorit Protv ul cu seria de romani cu care ne mandrim, pe tema “Jos Palaria, Tu esti Romania!”  Unele “cazuri” erau inspirationale de-a dreptul, de ex Holender, directorul Operei din Viena, eroul roman din New York ce a scos un copil din flacari, regizorul Silviu Purcarete ce face spectacole de teatru grandioase cu mai mare succes in afara decat la noi si inca multi altii… Uitandu-ma la acea emisiune ma gandeam ca ar fi excelent sa vedem zilnic la stiri cel putin cate un “caz” de succes al romanilor de pretutindeni, pentru a ne mai atenua scarba instalata de politicul, socialul si derizoriul cotidian din mass media.

Vorbind cu cativa cunoscuti astazi, mi-am dat seama (a cata oara?) ca sunt “mai multe Romanii”, formate, pe de o parte, din oameni care traiesc oriunde in lume, dar care SIMT si RESPIRA romaneste si, pe de alta parte, romanii de la polul complet opus: primii vibreaza si azi si intotdeauna la ideea de istorie, cultura, arta, valori romanesti din toate timpurile, incercand sa schimbe in bine ce nu le place si ce pot, iar ceilalti doar se plang mereu de cate ceva, nevazand nimic pozitiv in jur, traind intr-o “cutie” foarte ingusta, fara viziune catre ce are Romania pozitiv in trecut, prezent sau viitor, acuzandu-i mereu pe altii de nefericirea lor de a se fi nascut si trait aici. Si atunci ma intreb: de ce aceasta enorma diferenta de perceptie? Cred ca raspunsul e destul de simplu, fara sofisticarii intelectuale: fiecare judeca dupa ceea CE ESTE el insusi, cu trecutul si prezentul sau propriu, cu lucrurile ce l-au marcat de-a lungul timpului, cu cultura si inteligenta emotionala pe care o are si pe care si-o cultiva sau nu in timp, cu bunatatea sau rautatea admise sau nu, cu snobismul sau normalitatea sa, cu ceea ce citeste si intelege, cu ceea ce asculta si asimileaza ca fiind “al lui” etc Cu alte cuvinte, noi vibram la idei bune sau rele despre ceea ce inseamna Romania si romanism (in acest caz), pe un fundament ce EXISTA deja in noi, in genele si constiinta noastra de la un moment dat.

Eu una am sarbatorit azi ziua Romaniei ascultand cu drag muzica autentic romaneasca si incarcandu-ma de mesajele lor vechi, simple dar atat de profunde, ascultand pasaje din Istoria romanilor de Neagu Djuvara,  trimitand mesaje de La multi ani tuturor prietenilor mei romani si video-ul despre cum ar fi aratat lumea fara Romania prietenilor mei straini

Eu chiar vizitez si simt Romania ca pe o mama buna pentru noi toti, de veacuri, o vad cum se bucura la tot ce facem bun si cum se intristeaza cand o “injuram” mai ales daca nu e ‘vina ei”, ci a oamenilor vremelnici ce o conduc fara talent sau dragoste de semeni. Si sunt fericita sa vad ca multi tineri au pornit initiative de a promova Romania si actiunile de laudat ale romanilor, aratandu-ne tuturor ca nu e asa de rau totusi aici, daca punem umarul fiecare la o viata mai buna ACASA… Exemple: LumeBuna.ro, RomaniaPozitiva.ro, IubescRomania.ro, StirideBine.ro, VisitNeamt.ro,  si multe altele… Felicitari si La multi ani deci tuturor ROMANILOR CE SIMT SI TRAIESC ROMANESTE!

Anunt pentru organizatorii de concerte caritabile de Craciun

O familie unica  in Romania si probabil in lume doreste sa ajute cu CONCERTE GRATUITE de Mos Nicolae si Mos Craciun, cantand arii de opera la concerte caritabile organizate in Bucuresti, ce vor avea ca scop strangerea de fonduri pentru copiii saraci sau orfani din Romania.

Dan Iordachescu – bariton, Irina Iordachescu – soprana la Opera Romana din Bucuresti, Cristina Iordache – mezzosoprana, asteapta oferte serioase de la organizatorii de concerte caritabile de Craciun la emailul meu mariana. duma@gmail.com

Azi Romania e in doliu: a murit maestrul Gheorghe Dinica

Azi nu am putut face nimic altceva decat sa-l plang pe marele maestru Gheorghe Dinica, sa citesc, sa scriu pe twitter, sa-l ascult, sa-l revad…

 

mi s-a parut absolut inutil orice altceva as fi putut face, pe langa grozavia vestii ce a indoliat o tara si chiar un neam intreg, imprastiat pe toate continentele si care l-a iubit pe acest monstru sacru timp de 48 ani pe scena.
Eu l-am vazut in cateva piese de teatru, cel mai mult mi-a placut in Take, Ianke si Cadar… Umorul si charisma lui erau unice…
Nu prea stii ce sa spui in astfel de momente… in afara ca te bucuri enorm ca ai fost contemporan cu asemenea om si ca-ti promiti sa mergi mult mai des la teatru de azi incolo, sa te bucuri de ultimii actori mari ramasi inca in viata… si ca iti pare f rau ca nu prea vedem multi actori mari inundandu-ne ecranul ca astazi, plangandu-l pe unul dintre cei mai mari actori romani ai tuturor timpurilor si ca e mare pacat ca suntem in schimb bombardati de gunoaie si false vedete, goale de continut…
Am vazut cum plangea Vladimir Gaitan in direct la Happy Hour, l-am auzit pe maestrul Marin Moraru cum spunea “azi a murit fratele meu”, pe Mircea Diaconu ce spunea “azi toata tara e-n priveghi” si pe altii care erau cu ochii-n lacrimi si gatul inecat de plans la vestea oribila… si ma gandeam ca Dumnezeu isi face trupa de teatru in cer si ne ia pe rand marii actori… asa ca, sa mai profitam si sa-i vedem la teatru si sa-i adoram cat mai sunt printre noi…
Dumnezeu sa te odihneasca, Maestre!

A mai trecut un an din viata mea…

13 august… Pentru unii zi cu ghinion Pentru mine o zi deosebita: e ziua cand m-am nascut… in aceasta frumoasa tara
Ma incearca multe sentimente in aceasta zi a mea: recunostinta catre Dumnezeu ca sunt sanatoasa si eu si cei dragi ai mei, dragoste imensa de viata, de familie, de prieteni, de oameni dragi si de tot ce-i frumos… multa energie si dorinta sa fac inca multe lucruri bune pentru cauzele in care cred cu tot sufletul…
Am multe lucruri pentru care sa-i multumesc lui Dumnezeu in aceasta zi a mea de bilant, de aniversare: pentru sanatate, energie, optimismul meu cica contagios, pentru ca am in jur prieteni buni, de calitate. Dar mai mult decat toate la un loc sunt recunoscatoare ca sunt implinita ca om, ca femeie, ca mama: am un baiat frumos, sanatos si bun care e mai mult decat lumina ochilor mei. Are 16 ani si deja 187 cm, gropite in obraji si un zambet care lumineaza o camera intreaga. Un simt fin al umorului, un caracter frumos si un suflet mare, respect pentru tot ce conteaza: parinti, bunici, natura, tara, valori, principii si visuri mari sa schimbe lumea…
Ii multumesc deci lui Dumnezeu pentru fiecare noua zi a vietii mele, cu bucurii si provocari, cu bune si rele, cu tot ce am presarat in cale si sper sa am aceeasi energie si optimism sa trec cu bine peste toate…
Le multumesc tuturor din viata mea, care sunt pe internet sau nu, care-mi citesc aceste ganduri sau nu, pentru fiecare clipa petrecuta impreuna cu bucurii sau cu tristeti, cu rasete sau cu lacrimi, cu imbratisari sau cu despartiri. Pentru ca fiecare zi e un eveniment ce merita trait si impartasit cu cei dragi. Si pentru ca avem de invatat ceva din absolut orice intamplare, oricat de banala.
Eu azi imi fac inca un bilant personal, trag invataminte noi si incerc sa devin pe zi si an ce trece, mai inteleapta, mai intelegatoare, mai calma, mai generoasa… cu prioritati mai bune ca in trecut si actiuni mai cu spor… spuneti-mi voi in ce masura reusesc )
va invit deci la o felie de tort si la un pahar de sampanie virtuale, va multumesc tuturor ca faceti parte din viata mea si ca mi-o imbogatiti zilnic cu idei si lucruri interesante. La multi ani deci si mie si voua, tuturor, sa fim sanatosi si sa ne bucuram de viata cat mai mult si mai intens, sa facem fapte bune, sa avem doar vorbe si ganduri bune si sa avem cu ce ne mandri cand vom avea “nepurcei”

O alta voce ingereasca a plecat: Tatiana Stepa

Pentru cine a prins Cenaclul Flacara este imposibil sa nu o fi cunoscut pe Tatiana Stepa inca de atunci. O voce inconfundabila. Sensibila si deosebita. Intr-o tara normala, cu vedete bazate pe valori reale, ar fi trebuit sa fie celebra si bogata… Numai ca ea nu s-a dezbracat pe toate canalele si fituicile si nici nu a jucat in vreun film deochiat (nici nu vreau sa pronunt acel cuvant mult prea folosit in ultima vreme, fara umbra de bun simt fata de copii, batrani, oameni decenti…)
Sunt din ce in ce mai multi oameni care spun ca “inainte” aveam parte de mai multa muzica de calitate, de mai multa cultura si umor de calitate in mass-media. Din pacate, tind sa le dau si eu dreptate. Mi-e dor de cenaclul lui Paunescu cu muzica lui de calitate. Mi-e dor de Nea Marin si poantele lui nemuritoare. De filmele istorice, de comediile romanesti cu bun gust. De marii artisti romani care se duc deja unul cate unul intr-o lume care sper ca ii va aprecia si iubi mai mult ca noi acum… De muzica usoara cu voci mari si fara femei despuiate ce fac playback. scandaluri interminabile si emisiuni de doi bani pentru un “rating” destinat parca unui popor de cretini si analfabeti… Mi-e dor de serile de teatru la TV, de muzica de opera, opereta, romante, de artisti adevarati ce merita promovati si nu de gunoaie si lichele.
In fine, omagiu sincer Tatianei Stepa ce a inteles sa ramana intr-o lume curata, de valoare, de principii si nu a coborat niciodata intr-un mod scandalos in mlastina umana din mass media actuala.
Vocea ei ne va incanta in continuare de pe CD-urile lasate mostenire noua, celor putini ce mai stim sa apreciem muzica si cultura adevarata… Ramas bun, draga Tatiana si iti multumim pentru toate emotiile pe care ni le-ai provocat de-a lungul anilor…

A mai cazut o stea…

Vineri dimineata cand m-am trezit, am dat drumul la stiri si m-a izbit stirea de pe ecran: MICHAEL JACKSON A MURIT. Mi-au dat lacrimile instantaneu… Mi-am trezit baiatul si i-am spus si lui vestea cu vocea gatuita de plans si emotie… Era o veste incredibila, pentru ca ni se parea ca Michael e vesnic tanar, vesnic copil, invincibil… Pur si simplu eram paralizata in canapea cu ochii pe ecran si mintea blocata in acele cuvinte care parca nu se puteau inghesui in rationalul meu…
Imi amintesc si acum cand am auzit prima data de el. Eram la un revelion cu fratele meu, la prieteni si ne-am oprit cu totii din dans, sa-l urmarim pe rege cantand si dansand perfect, in ritmul lui unic…
Ani de zile l-am ascultat si iubit, admirat, respectat, cantat, dansat.

Stiu ca a lucrat cu personal romanesc pe avioanele din turneul sau History si ca aprecia foarte mult Romania, venind aici in 92 si 96 si facand fericiti sute de mii de fani ce l-au vazut live.

Insa lucrul pe care vreau sa-l subliniez cel mai mult acum este faptul ca acest om a avut toata dragostea si aprecierea mea in primul rand pentru ca si-a folosit influenta enorma asupra milioane de oameni de pe toate meridianele lumii, transmitand atatea mesaje umanitare, ecologice, civice, sociale in cantecele sale gen HEAL THE WORLD, EARTH SONG, BLACK AND WHITE…
Cred ca mesajele pe care ni le-a lasat mostenire in toate acele cantece sunt si acum la fel de actuale si ar trebui sa le revedem si sa luptam si noi, asa cum putem fiecare, sa facem si sa lasam in urma o lume mai buna…
Te vom iubi intotdeauna, Michael Jackson, vei fi mereu in sufletele noastre ca un copil adult, sensibil si timid, insa puternic pe dinauntru si cu dragoste de umanitate si mediu…

120 ani de la moartea poetului nostru national

Astazi e 15 iunie 2009… adica fix 120 ani de cand MARELE NOSTRU POET, MIHAI EMINESCU, a pasit in nefiinta… ce destin crud a avut in ultimii ani de viata… Totusi, ii multumim lui Dumnezeu pentru ca ni l-a daruit, chiar pentru atat de putin timp… pentru ca tocmai alti romani din preajma lui sa-l anihileze incetul cu incetul… intr-un spital din Bucuresti… nu e nici primul nici ultimul asasinat lent al romanilor, insa de el ne doare cel mai tare.,.

Copilul Albert Einstein demonstreaza ca exista Dumnezeu

vedeti demonstratia copilului Albert Einstein, ca EXISTA DUMNEZEU

Cu trupa PHOENIX la petrecere privata de 1 mai

de 1 Mai am petrecut multe ore minunate cu trupa PHOENIX la petrecerea privata organizata de actrita Ioana Craciunescu (nevasta lui Ion din filmul ION dupa Liviu Rebreanu, pt cine nu-si aminteste numele ei) la casa acesteia de langa Alexandria. Am fost invitata de ea si de jurnalistul Doru Braia – N24.

Phoenix-ii tocmai veneau din Spania, toti bronzati si bine dispusi Ne-am revazut cu mare drag, am mancat, am baut, ne-am veselit cu lautari autentici, am cantat muzica lor si a altora, romani si straini, ore in sir, pina foarte tarziu in noapte, pina am epuizat tot ce ne aminteam cu totii (peste 50 oameni). Am ajuns sa cantam pina si “Un elefant se legana pe o panza de paianjen” )))

Acum chiar m-am ofticat ca nu aveam camera video la mine, as fi inregistrat cateva ore bune de muzica live cu ei toti… intr-o ambianta de gradina taraneasca superba, pe un pridvor ce ne-a adapostit pe toti de ploaie, strangandu-ne laolalta intr-o comuniune cu mult mai placuta si interesanta decat in orice zi cu soare… Ne-a apucat ora 1 noaptea cantand la lumina lumanarilor… de aceea pozele si filmuletele urcate de mine nu sunt foarte clare, sper insa sa va bucurati de ele cel putin 1/10 din cat m-am bucurat eu sa vi le impartasesc

sper ca si voi ati petrecut clipe frumoase de 1 mai… poate imi spuneti mai jos  cum v-ati distrat

Floriile sarbatorite in Muzeul Satului din Bucuresti

Am fost azi la Muzeul Satului de Florii. Zi insorita, putin cam racoroasa insa, dar tocmai buna de facut poze artistilor traditionali si produselor lor absolut minunate… Enjoy…

iar aici poze cu primavara in Herastrau…