Am vazut Atena sub zapada :))

toti prietenii si cunoscutii imi spun acelasi lucru: “te cam iubeste Dumnezeu daca din 9 zile in Atena, ti-a daruit asa un cadou unic: sa vezi Atena sub zapada in singurele 2 zile dupa 3 ani...” ce sa spun? DA, sigur ca ma simt extraordinar de norocoasa …multi dintre noi nu am vazut nici macar in poze Atena cu zapada, dar’mite sa o strabati cu pasul, sa o simti, sa o adulmeci, sa o respiri, sa o simti ca e acolo absolut STRALUCITOARE si gatita ca o mireasa parca doar pentru tine si pentru cei foarte putini turisti norocosi la sfarsit de februarie… a fost intr-adevar altfel decit in tot anul … am avut in sfarsit ragaz sa admir totul in liniste si incantare…

adevarul e ca am avut un sentiment extraordinar… ma plimbam pe strazile atit de cunoscute mie “iarna”, tot in februarie, primavara, toamna in octombrie care e tot ca vara aproape la fel ca in septembrie si vara torida in atena (dar si in insule)… si nu puteam sa percep cu mintea ci doar cu sufletul ca aveam privilegiul extraordinar sa ating turturi si zapada in acest loc exotic…si sa ma bucur de fiecare secunda ca pentru toti cei dragi mie…

eram socata ca barbati si femei in toata firea (i-am auzit si vorbind, majoritatea erau greci) se bateau cu zapada pe strada DESI NU SE CUNOSTEAU, de pe o parte pe alta a strazii (!), aruncau si in putinele masini care se incumetau sa mearga fara cauciucuri de iarna si chiar faceau oameni de zapada … dealtfel la stiri doar asta aratau – inclusiv cum se jucau ADULTII cu copiii, iar aeroportul din Atena a fost inchis in acea prima zi !! )

prin cartierul Plaka de la poalele Acropolelor, tot timpul anului furnicar de turisti, acum era absolut linistit si albit

iar eu eram in mijlocul bucuriei grecilor ca un copil intr-un magazin imens de jucarii… recunosc ca uneori imi jucau lacrimi in ochi de incantare… pentru ca realizam ca nu sunt in Romania unde e normal sa vad asta chiar si 3 luni pe an ci intr-un loc unde nu prea poti sa-ti imaginezi altceva decit portocali, arsita, cafenele si turisti toropiti de caldura sub soarele arzator de peste 40 grade … si poate e prima si ultima data in viata cind am asa noroc …:)

in ultima seara am uitat aparatul foto in hotel si mi-am dat seama abia linga Acropole… pentru cei ce stiu tipurile de temperamente, inteleg imediat de ce : sunt fire sangvinica si deci am o scuza… de la Dzeu citire asa ca din pacate nu va pot impartasi si a doua seara mirifica cu Atena inzapezita…

anyway, nu stiu daca voi mai apuca sa vad vreodata asa ceva in aceasta viata, zapada intr-un loc atit de cald tot anul sau daca si voi veti avea acest noroc, asa ca am simtit neaparat dorinta sa impart cu voi toti aceasta imensa bucurie a mea – sper sa va placa toate pozele … enjoy them ! life is so beautiful !! isn’t it ?

cu siguranta deci ca pentru mine acele doua zile se numara printre cele mai deosebite, unice poate din viata mea si asta o datorez DOAR unui prieten drag care imi arata zi de zi cu cite daruri ma binecuvinteaza….si nu am niciodata suficiente cuvinte sa-i multumesc…