exact acum 18 ani, in noaptea de 21-22 dec 1989…


e noaptea de 21-22 dec 2007 si nu ma pot opri sa ma gandesc la acea noapte de acum 18 ani…cite emotii aveam uitandu-ne la televizor si stiind ca acolo mor oameni impuscati pe strazi …a doua zi, pe 22 decembrie romanii au iesit din nou pe strazi, stiind ca viata lor e in pericol… eu eram pe strazile din jurul televziunii, adapostindu-ma de gloante pe linga case…dar cu o adrenalina care ne impingea inconstient aproape in focul pustii…numai Dzeu stie de ce unii erau impuscati si altii nu…

dupa 23 decembrie, am asistat la nenumarate „arestari de teroristi” de catre oamenii scosi din fabrici, dotati cu pusti… era un haos total…toata lumea suspecta pe oricine arata putin mai diferit de ei… toate masinile erau oprite si perchezitionate in cautare de arme si munitie… venerau masini cu mincare si apa pentru cei ce stateam pe strazi printre impuscaturi… aveam cu totii sentimente contradictorii: de teama de moarte, de schilodire dar si de fericire la gandul ca avem sansa sa scapam definitiv de dictatura… eram satui de intunericul aproape zilnic din cartiere intregi, de frigul din case, de cozile de cite 4 ore la carne, lapte, brinza, de alimentarele goale, unde gaseai in cel mai bun caz pate de ficat, de cartela de ulei, zahar si oua, de intunericul moral in care eram tinuti, cu doua posturi tv controlate de ceausescu si clica lui, unde singurele supape de respirat aer curat pentru noi erau seriale gen Dallas sau „Drumuri europene” ale lui aristide buhoiu… in rest apologia cuplului prezidential… Visam cu totii la ziua cind in sfarsit vom putea sa spunem liber ce credem fara frica de a ne fi arestata, batuta, incarcerata toata familia din cauza vreunui turnator la securitate… voiam sa scapam de toata aceasta frica si greata si scarba si neputinta care ni se adunasera ca un cos de gunoi in singe… era un sentiment de „acum ori niciodata” pentru ca stiam de la Europa Libera cum fusesera innabusite alte revolte : Brasov, Valea Jiului, Iasi…

apoi arestarea si procesul cuplului Ceausescu, urmate de impuscarea lor… toata lumea a rasuflat usurata ca acum se vor opri in sfarsit focurile teroristilor… ceea ce s-a si intamplat…

au fost zile de istorie traita de fiecare dintre noi in mod diferit si totusi similar… cu stari de euforie totala si speranta de mai bine… de libertate si democratie… de respect a valorilor si nu a non-valorilor comuniste si incompentente si corupte si oprimatoare a tuturor celor ce aveau ceva de zis impotriva sistemului …

au murit sute de oameni, tineri si chiar copii… iar altii sunt si acum nenorociti intr-un scaun cu rotile de la vreun glont ratacit … cine se mai gandeste la acei oameni ? in mod sincer si nu populist… cine ii mai ajuta pe cei ramasi in urma lor, familii care ar fi avut nevoie de ajutorul si dragostea lor…

le trimit tuturor acelor EROI ADEVARATI gandul meu sincer de recunostinta si dragoste pentru curajul lor !

daca acum suntem liberi sa spunem tot ce dorim este doar datorita sacrificiului lor sublim !

Dumnezeu sa-i odihneasca in pace iar noi sa nu-i uitam in veci pe acei tineri frumosi cu inima mare…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s